Pisicile de Charles Baudelaire

Varianta originală:
Les Chats

Traducători:

Nicu Porsenna
George Pruteanu
N. Davidescu
Radu Cârneci
Autor necunoscut

Variantă traducere Nicu Porsenna

Savanţi severi, plecaţi pe luneta planetară,
Ca şi amanţi frenetici, când vârsta li-e-n declin,
Iubesc voinica, blânda pisică din cămin,
Ca ei de rebegită, ca ei de sedentară.

Prietene ştiinţei şi voluptăţii vii,
Ele iubesc tăcerea şi-au spaimă de tenebre;
Le-ar folosi şi Iadul la cursele-i funebre,
De şi-ar pleca trufia felină spre-a servi.

Visând, ele s-aşează în nobilă ţinută,
Ca sfincşii ce-n deşerturi contemplă zarea mută,
Sau dorm în pacea nopţii şi-a visului etern;

Le luce magic coapsa de scânteieri mobile,
Şi pulberi, ca nisipuri de aur ce se cern,
Le scapără prin stranii şi mistice pupile.

Variantă traducere George Pruteanu

Amanţii pătimaşi şi cărturarii sobri
Îndrăgostesc asemeni, la vârsta de mijloc,
Pisicile robuste, căminului mândrie,
Urând ca ei răceala, ca ei zăcând în loc.

Prietene-ale şti'nţei şi ale voluptăţii,
Se ascund în întuneric şi în tăceri rămân;
Ereb le-ar crede, poate, funebri soli ai morţii,
De şi-ar pleca orgoliul, îngăduind stăpân,

Când zac, li se confundă princiarele-atitudini
Cu sfincşii ce veghează-n afund de solitudini,
Părând că dorm într-una un vis fără sfârşit;

În şoldul viu – scânteie; iar ochiul lor e plin de
Sclipiri de aur care, ca un nisip vrăjit,
Nedesluşit şi mistic, pupila le-o aprinde.

Variantă traducere N. Davidescu

Înamoraţii vajnici şi recii cărturari
Îndrăgostesc, odată porniţi spre batranete,
Pisicile, mândria căminului, semeţe;
- Ei, friguroşi ca ele, ca ele sedentari.

Prietene-ale ştiinţei şi voluptăţii, în
Tăcere şi-n oroarea tenebrelor se-neacă:
Ereb le-ar lua poate drept cai ai morţii dacă
Mândria le-ar da voie să-ngăduie stăpân.

Odihna lor îmbracă regalele-atitudini
De sfincşi lungiţi prin funduri de-ntinse solitudini
Şi parcă-n visuri fără fruntarii adânciţi;

În blănuri o lumină de vrăji le scânteiază,
Şi-un fin nisip de aur, prin ochii lor măriţi,
Nedesluşit şi mistic, pupila le-o-nstelează.

Variantă traducere autor necunoscut

Savanţi aspriţi de studii şi-ndrăgostiţi zeloşi
Iubesc, când toamna vieţii asupra lor se lasă,
Pisicile mari, blânde, podoabe-n orice casă,
Şi ei, ca ele, trândavi, ca ele friguroşi.

Prietene ştiinţei, plăcerilor depline,
Tăcerea beznei cată şi spaimele ei mari;
Ereb le-ar fi pus între funebrii-i telegari,
Daca puteau sub juguri mândria sa-si închine.

Iau nobile-atitudini în meditări adânci,
Ca în singurătate mari sfincşi lungiţi pe brânci,
Părând în visul fără sfârşit să se afunde;

Scântei vrăjite-aruncă din şalele fecunde
Şi, fin nisip, fărâme de aur ies din ele,
Împovărând pupila lor mistică de stele.

Variantă traducere Radu Cârneci

Foşti amorezi şi oameni cu-adâncă-nvăţătură
Iubesc deopotrivă, când li se-adună anii,
A casei lor podoabă de linişte: motanii,
Ca ei de singuratici şi dornici de căldură.

Prieteni ai ştiinţei şi-ai rarelor plăceri
Ei caută alinul în tainice tenebre;
I-ar fi-nhămat Erebus la carele-i funebre,
De nu le-ar fi mândria supusă la poveri.

Visând în nemişcare au nobile-atitudini
De sfincşi lungiţi la soare în vaste solitudini,
Şi stau în adormire visând la nesfârşit.

Pe şalele bogate au scânteieri vrăjite,
Fărâme mici de aur ca un nisip topit
În mistice pupile sclipesc abia zărite.

Les Chats

Les amoureux fervents et les savants austères
Aiment également, dans leur mûre saison,
Les chats puissants et doux, orgueil de la maison,
Qui comme eux sont frileux et comme eux sédentaires.

Amis de la science et de la volupté
Ils cherchent le silence et l'horreur des ténèbres;
L'Erèbe les eût pris pour ses coursiers funèbres,
S'ils pouvaient au servage incliner leur fierté.

Ils prennent en songeant les nobles attitudes
Des grands sphinx allongés au fond des solitudes,
Qui semblent s'endormir dans un rêve sans fin;

Leurs reins féconds sont pleins d'étincelles magiques,
Et des parcelles d'or, ainsi qu'un sable fin,
Etoilent vaguement leurs prunelles mystiques.